Marele cavaler, Felix Țopescu

George Felix Țopescu s-a născut la data de 14 martie 1906, în Călărași, într-o familie de profesori. Tatăl său, Nicolae Țopescu era gorjean, și mama Erato Grimani, era de origine italiană. Un oraș parcă destinat viitorului celebru cavaler de talie internațională.

Dragostea pentru cai se pare că s-a înfiripat din cartierul copilăriei sale, Volna. Aici se întâmpla ca micuțul Felix să meargă cu sacaua lui Moș Achim, trasă de o iapă chioară, Cioara. La un moment de neatenție a Moșului Achim, micuțul Țopescu a încălecat iapa, care speriată fiind a luat-o la goană cu butoi cu tot. Copilul a reușit să stăpânească și să liniștească sărmanul cal. Apoi a mai făcut exerciții de echilibristică pe încăpățânații măgari din zonă.

Tot aici urmărea pregătirea escadroanelor Regimentului 5 Călărași. Chiar el declara că a fost impresionat de silueta locotenentului Alecu Corbeanu și de frumoasa sa iapă albă, ZÂNA.Va avea primul său contact cu echitația adevărată într-o vacanță la crescătoria de cai de la Jegălia, la invitația doctorului veterinar Nicu Berha, tatăl colegului său de liceu.

A terminat liceul Știrbei Vodă din Călărași. A urmat începând cu anul 1924 Școala de Război din București, devenind astfel ofițer de cavalerie. Urmează o perioadă de activitate la Școala Specială Sibiu, unde a devenit instructor de cavalerie. În anul 1930 este repartizat la Școala Pregătitoare de Ofițeri de Cavalerie de la Târgoviște, fiind instructor și aici.

Echipa Hipică a României

A devenit un cavaler foarte experimentat, dragostea față de cai fiind foarte mare. Devine astfel membru din marea echipă hipică a României în perioada 1935-1940.

Urmează o activitate sportivă impresionantă, 135 de concursuri în țară sau 32 concursuri internaționale, obținând în jur de 500 de premii.

A fost câștigător a 21 de campionate ale României, 12 cupe internaţionale şi 8 cupe naţionale.

De remarcat Cupa Națiunilor obținută de echipa României (Felix Țopescu, Constantin Zahei, Toma Tudoran, Ioan Epure și Petre Kirculescu șef al echipei) într-o mare luptă cu 18 națiuni. De asemenea, Felix Țopescu participă în calitate de rezervă a lui Henri Rang la Olimpiada din 1936, când Rang avea să obțină medalia de argint.

Echipa României a cucerit Cupa Naţiunilor dăruită de M. S. Regele Carol II în anul 1939.

Desigur că este cunoscut faptul că Felix Țopescu a fost tatăl regretatului Cristian Țopescu, și el fiind campion național la echitație, dar și jurnalist și comentator sportiv.

Caii lui Felix Țopescu

De-a lungul carierei sale de sportiv a încălecat 51 de cai, 30 în perioada 1931-1940 și 21 în perioada 1946-1961. Să amintim printre ei celebrii cai Taifun, Jolka, Lăstun, Bolero, Avrig, Sucitu, Covrig, Luntraș, Graur. Jolka a fost calul care i-a adus 20 de locuri pe cel mai înalt podium.

Retragerea competițională

După 30 de ani petrecuți în șa, marele nostru sportiv se retrage din prestigioasa activitate competițională, în 1961, chiar în orașul său natal, Călărași.

A continuat să fie alături de fenomenul hipic, ca descoperitor de talente, ca instructor sau în activitatea sa de secretar general la Federația Ecvestră Română.

A fost decorat printre alte cu următoarele titluri:

1938 – Ordin de Zi pe Armată pentru cucerirea Cupei Națiunilor la Aachen
1939 – Medalia de Onoare pentru merite sportive excepționale
1939 – Ordin de Zi al Inspectoratului General al Cavaleriei pentru victoriile anului
1953 – Insigna de Aur pentru dezvoltarea fenomenului de cultură fizică și sport

Marele sportiv se stinge din viață la vârsta de 93 de ani.

Cărți

Pentru a promova acest minunat sport în rândul noilor generații, Felix Țopescu scrie mai multe carți de-a lungul vieții sale:

Treizeci de ani în şa, Editura Stadion, București, 1974
Călăreți, obstacole, victorii, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1978
Călăria pentru toți. Noțiuni de echitație elementară Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980
Afecţiuni reciproce, Editura Albatros, Bucureşti, 1981
Al doilea prieten, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1983
Un prieten dintotdeauna, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1989

Conștient de rolul sportivilor noștri, ca cei mai buni ambasadori în lume, Nicolae Iorga scria în “Neamul Românesc” sub titlul “Călăreţii români”:

Încă odată un călăreţ român a biruit. Ce întărire pentru sufletele noastre, ale tuturora, e o astfel de dovadă a unei vitejii, a unui dispreţ de primejdie care înfruntă şi cele mai grele crize morale ale acestui neam. Dintr-o ţară în alta, călăreţii români merg cu steguleţul nostru şi, izbândind, îl ridică deasupra celorlalte. Revenind în ţară, tânărul ofiţer se va duce la datoria lui ca şi cum prin el nimic n-ar fi câştigat România.

Marele cavaler Felix Topescu - Galop pentru onoare